
Tu ți-ai luat valiza în mână,
Și te duci spre răsărit.
Eu te aștept cu nori de ploaie
Poate vii de la asfințit.
Și mă uit că deja plouă, plouă, plouă . . .
Și nimic, nu văd în zare,
Te aștept cu flori din paie,
Poate, poate, ceva apare.
Dar, deja nu am răbdare. . .
Să văd cum totul dispare,
Și nimic, nimic n-apare
Nici din zori și nici din ploaie …
Huu ! te văd, te văd, că vii la vale
Cu valiza ta, cea mare !
Dar, când mă uit în ochii tăi,
Nu mai văd – nimic în ei …
P.S: atunci când nu mă ia somnul, mai scriu versuri. Aceste rânduri înșirate parcă haotic nu exprimă neapărat starea de spirit a autorului.
Ultimele comentarii